Perechi de cate trei

20.09.2011

Draga mea prietenă,

Iți scriu aceste rânduri pentru că ți-am promis un cadou "plămădit " cu mâinile mele. Vreau să știi că sunt tare bucuroasă că am putut petrece 3 zile împreună. În tot acel timp am observat schimbările produse de întâmplările din ultima perioadă, ce te-au "modificat". Ai devenit mult mai stapană pe tine, independentă de emoțiile care odinioara te făceau să roșești, păstrezi mai mult pentru tine, declari mai des ce simti pentru ai tai dragi părinți.

Ceea ce a rămas, neschimbat este solul pe care ți l-ai stratificat în tot acești ani (aproape 20). Un pământ roditor, pregătit să fie cultivat. I-ai păstrat aceeași noblețe, aceleași griji, aceleași alunecări. Observ cum ai vrea să îl faci mai util, însă acest lucru îți necesită o răbdare de fier și o ambiție de neinvins.

Am încredere că vei reuși în tot ceea ce ți-ai propus, pentru că Dumnezeu mi-a dat șansa să înteleg firea ta luptătoare, pentru care simt că aș putea face ceva.

Aș putea să te călăuzesc prin puține vorbe, perechi de câte trei.

Nu ignora cele :

trei lucruri IREVOCABILE: timpul, vorbele spuse și ocaziile;

trei lucruri din viață de NEREFUZAT: liniștea, onestitatea și speranța;

trei lucruri care ar putea să îți DETERIOREZE viața : aroganța, orgoliul și furia;

trei lucruri care ar trebui să fie la ÎNDEMÂNA ta : visele tale, succesul și destinul;

trei perle pe care ar trebui sa le AI in viața ta: dragostea, respectul de sine și adevarații prieteni;

trei lucruri prin care ar trebui să FII recunoscută: bunul simț, educația și credința;

Curaj!

A ta prietenă,

Ioana

De vorba cu un om frumos

Astazi, 9 august 2011 o sa adorm cu zambetul pe buze. Nu ca nu as face acest lucru in aproape fiecare seara, insa astazi, pe langa bucuria de a trece cu bine peste cele 24 de ore, sanatoasa, am avut placerea de a ma conversa cu un om frumos, cum il numea Dan Puric. Exceptionale vorbe ce apartin unui alt om frumos.

Nu vreau sa ma abat de la ce vreau sa transmit. Imi rontaia in minte o idee de ceva vreme. Ea ar putea fi tradusa printr-o intrebare: iti poti explica de ce ai uneori asteptari de la niste oameni care la un moment din viata ta au ocupat locul acela special din inima, loc pe care, pur si simplu, nu i-l dai oricui? (in ciuda unor dezamagiri, sa le numesc "personale").

*Tin sa mentionez ca nu sunt o traducatoare excelenta, fapt ce nu ma nemultumeste, ci din contra imi propune mai multa reflectare.

Ofer mereu, fara exceptie, ajutor peroanelor care au nevoie, cu voia lor/ dar de cele mai multe ori fara, fara as da seama, bineinteles.

Daruiesc. cred ca este unul dintre verbele care reusesc sa ma descrie cuprinzator.

Discutand cu acest om frumos, realizez ca : "ii cer orbului sa vada? sa ii ceri sudului sa auda!" Doamne ce mica sunt!Am asteptari prea mari, pe care e posibil sa nu le merit, de la oameni care pot mult prea putin. Le am si sunt ale mele. Cred ca sunt complementare acelui verb de care iti scriam mai devreme: a darui.

As putea sa fiu constienta ca doar atat pot face!? Doar atat pot darui? Nu,lucrurile nu stau deloc asa. NU ma cunosc bine, de aceea stiu ca pot mai mult si mai bine.

As putea sa iti spun ca "nu, nu merci! pot purta o conversatie care sa imi faca bine cu altcineva. Nu cersesc nimic: nici un email, nici o vorba. Daca ea nu vine din suflet nu o vreau. Pastreaza-o. Poate te va ajuta sa te ridici in momentele din afara gloriei!"

... dar nu iti spun, pentru ca asteptarile sunt mai mari! Ma intristeaza ceea ce vad, cand te vad, cat de sus te vezi.

Ai grija! pe ceea ce urci nu sunt scari valoroase.

As putea sa te prind de mana cand te prabusesti, dar... vor fi doar cuvintele carora nu le-ai gasit corespondenta cu ale tale, care vor rasuna.

Poate deja ti se intampla. Raspunde-le! Inca mai sunt in viata!

Numai bine,

Ioana

Despre utopia numită: BĂRBAT ideal.

Despre utopia numită: BĂRBAT ideal.

Acum câteva zile o prietena m-a rugat sa îi împărtășesc ce înseamnă pentru mine bărbatul ideal. I-am raspuns rapid, cerandu-mi scuze ca asupra unei asemenea “teme ” nu aș putea să compun rapid.

Iată-mă astăzi, 8 august 2011, la o masa de lemn, într-o grădina cu iarba proaspăt plouată, cu un cer ce încearcă sa se curețe de nori, lângă o luna ce ma veghează de 20 de ani și câteva zeci de zile. După cum îți poti imagina am parte de atmosfera care îți permite să gândești frumos, întreprinzator.

Așadar, bărbatul ideal pentru mine nu există, pentru că nici eu, la rândul meu nu reprezint o femeie ideală. Asta în percepția mea, care de altfel este exagerat de pretențioasă.

Cuvântul asta, ideal, mă macină. La fel ca utopia. Probabil ca au aparut ca urmare a faptului ca niciodata nu se va putea ajuge la ele, reprezentand capatul scalei de valori. Sa continui.

E mult prea subiectiv raspunsul acestei intrebari. De ce ? Pentru ca depinde pe cine intrebi si pe ce nivel al scalei vrea/ poate sa se plaseze. E dificil.

Cu toate acestea consider ca un barbat caruia sa ii pot darui ceva (si aici nu ma refer la vreun bun material) trebuie sa isi doreasca o viata de calitate bazata pe principii solide si pe o educatie plina de valori “valoroase”.

EL:

Să lupte, sa se dea batut cand se zbate pentru un nimic, sa mearga pana in panzele albe pentru un tel adevarat.

Să iubeasca neincetat, dar sa preconizeze cand soseste momentul in care ar trebui sa ii dea altcuiva iubirea sa.

Să fie responsabil si la randul sau sa responsabilizeze.

Să aiba teama de Cine trebuie, si sa fie neinfricat in fata unor greutati ale vietii.

Să sties a citeasca o carte buna, sa priveasca un film de calitate.

Să își conduca viața, mașina, gândul prudent.

Să isi faca timp pentru lucruri/ persoane de calitate, pe celalte sa incerce sa le aduca la nivelul, cel putin minim de bun simt.

Și pentru ca am ajuns la aceasta notiune, abstractă in zilele noastre, BUNUL SIMȚ, să il caracterizeze din plin.

Aș avea încă multe de spus, însă timpul tău este limitat, așa că, drept concluzie, EL trebuie să știe să aibă grija de tine(ca femeie, soție, prietenă, iubită, sora, mamă), dar mai ales de inima ta.

p.s. Dupa cele scrise aici, ai crede ca doar un barbat ideal ar putea face toate acestea, însă sunt sigură ca, EL exista undeva si inca ma asteapta.

Ideea e sa evoluezi, identificand mereu oportunitatile care se ascund in inima schimbarii. Nu regreta nimic.

23 iunie 2011

Ma regasesc il ultimele ore al varstei mele de 19 ani. De maine, 24 iunie voi schimba prefixul varstei. Trec la 20! Nu pot spune daca e bine sau nu. O voi privi ca pe o treapta ce trebuie urcata din motive biologice. Cu toate aceste sper sa devina si o treapa a evolutiei mele ca student, viitor profesionalist, om in adevaratul sens al cuvantului.

Speranta mi-a fost sadita in suflet, dar si in minte de parintii mei cei dragi. Intreaga lor grija, afectiune, indrumare s-au contopit, si au format un ansamblu fascinant. Au realizat ceea ce orice parinte iti doreste si anume un copil pe care sa il poata numi OM. Nu as avea cuvinte suficiente pentru a le multumi pentru tot si pentru toate prin care au trecut pentru ca eu, astazi, sa trag linie si sa observ ca am strabatut 20 de ani in care sa am fost fericita, am capatat intelepciunea necesara, am oferit ajutor neconditionat celor care au avut nevoie, am fost tare, dar si slaba, am fost puternica, dar si firava, am fost exigenta, dar si iertatoare, am urmat pasii devenirii unui OM ECHILIBRAT.

Continui sa cred ca mai am mult pana sa fiu multumita complet de ceea ce am realizat si mai continui sa cred ca acest lucru nu se va intampla prea curand. Asta pentru ca imi doresc sa fiu mai iubitoare, mai vesela, mai sincera, mai indulgenta, mai tenace, mai induplecata, mai optimista, mai bine pregatita, mai tematoare, mai cu minte, mai aprecita... mai educata. Pentru ca, in cele din urma acest lucru este cel mai greu de realizat atat la nivelul persoanei mele cat si a celor din jur.

Il ultimele saptamani am fost uluita de numarul mare de romani cu adevarati educati pe care i-am intalnit "intamplator". Sincer, nu ma asteptam ca in capitala, locul unde jungla este la ea acasa sa fie, deopotriva si locul unde sunt bine primiti cei care promoveaza fumosul, adevarul si dreptatea. Aceasta constatare ma ajuta sa cred si mai puternic in unul dintre mesajele care ma fac sa vibrez de fiecare data cand imi trec prin fata ochilor sau a urechilor: " - Nu incetam sa ne jucam pentru ca imbatranim. Imbatranim pentru ca incetam sa ne jucam. Exista numai patru secrete pentru a te mentine tanar, a fi fericit si a deveni un om de succes.

Trebuie sa razi si sa gusti umorul fiecarei zile. Trebuie sa ai un vis. Atunci cand ramai fara vise, mori. Suntem inconjurati de oameni morti si nici nu ne dam seama.E o mare diferenta intre a imbatrani si a evolua. Daca ai 19 ani si stai in pat inert timp de un an, fara sa faci un lucru productiv, vei implini 20 de ani.

Daca am 87 de ani si zac in pat timp de un an fara sa fac nimic voi implini 88.Toata lumea imbatraneste. Nu e nevoie de talent sau pricepere. Ideea e sa evoluezi, identificand mereu oportunitatile care se ascund in inima schimbarii. Nu regreta nimic. Cei care sunt deja batrani nu regreta ceea ce au facut, ci mai degraba ceea ce nu au facut."

p.s.: [continuarea dupa sesiune]

Vis depasit cu mult de realitate

“biologic, suntem mult peste, important este sa descoperimm frumusetea intrinseca si faptul ca nobletea si prestigiul ni le facem singuri” (despre roamani). Mihai Miron

Stau la masuta mea alba, ascult melodioasa fantana arteziana si cate un claxon pierdut si sunt foarte fericita! Fericita cum nu am mai fost de acum o saptamana. Fericita, plina de speranta, de vise, care pana acum nu au reusit sa bata realitatea, au fost mai prejos… aducandu-mi aminte si de acest fapt sunt si mai fericita.

Ziua de astazi se rezuma astfel: trezirea dis-de-dimineata, pregatirea unui mic dejun copios pentru noua mea familie, rasfoirea unor cursuri, curatenie, joaca cu Adolf, cainele familiei, pregatirea pentru o noua zi de studiu. Ma grabesc sa traversez Bld Magheru, cand un domn se uita la mine si imi spune “Ma scuzati doamna, v-a aspus astazi cineva cat de frumoasa sunteti?” I-am raspuns intrebarii cu un zambet si m-am grabit pentru ca se facuse verde.

Doua 5 ore de chimii, rezolv ultimele detalii ale sesiunii din vara si ma grabesc sa ajung acasa. I-au pranzul si imi amintesc ca trebuie sa particip la a 4-a sesiuneLEADERS Education. Din pacate nu apucasem sa citesc care sunt invitatii acestei zile. Initial nu doream sa mai fac niciun sacrificiu. Nu doream sa fac altceva decat sa stau in pat si sa ma odihnesc. Insa spiritul energic nu mi-a permis acest lucru. Stiam ca sunt ocazii esentiale pentru formare care apar doar o singura data in viata. Ei bine, ieri am "avut de-a face" cu una dintre acestea.

Au fost invitati doi memebri, unul mai activ decat celalalt, mai dornic de a ne imparatasi din experienta personala.

Unul dintre acestia este chiar creatorul Paracetamolului Sinus, Domnul Mihai Miron. Impresionant pentru munca depusa, pentru ambitie, curaj, frumusete intrinseca, nobletea vorbei, mimica prietenoasa, si nu in ultimul rand pentru iubirea sa nemarginita pentru Romania. Simplitatea cuvintelor si prestanta au facut ca o sala sa se cufunde intr-o liniste "deranjata" doar de tonul vocii dansului. A fost frumos. Mai mult decat frumos. A fost un alt vis, ce a fost implinit inainte de a ma fi gandit la el, a fost un vis depasit cu mult de realitate.

Dorinte, iubire, libertate, energie, inspiratie, revelatie

Cred ca printre lucrurile care ma nemultumesc cel mai tare se numara rostirea adevarului fals. Imi vin in minte atat de multe situatii in care il intalneam spunandu-mi-se, incat sunt sigura ca ocupa chiar un loc in primele trei ale podiumului care imi taie aerul.

Si odata cu inceputul saptamanii il regasesc dis-de dimineata, dupa salut. Nu ii inteleg rostul. De fapt in afara de a face o anumita persoana sa decada in ochii mei, nu cred ca are vreunul. Dar… la urma urmei cine sunt eu? Sunt o persoana ca si cele 6 miliarde de personae care traiesc pe Terra, o persoana cu aspiratii foarte inalte, cu foarta multa energie, cu o dorinta de a invinge prin bun, frumos si naturalete, un spirit nelinistit care nu se da batut, caruia ii place sa stie cum decurge viata celor care la un moment dat i-au intersectat cararea, sa ajute pe oricine e puternic sau slab, desi nu vrea sa o arate, sa fie acolo unde trebuie, cand trebuie sau cand va trebui, pentru orice eventualitate, o persoana sensibila la ceea ce e emotionant, careia ii place sa invete tot ce se poate invata dintr-o carte, de la o persoana, dintr-o experienta a mea sau a altora, de la natura, din viata, adica din tot ce e mai frumos, viata.

Asa este! Cam asta sunt eu la orele 20:17 in aceasta zi de joi, asa ma vad eu in oglinda fetelor oamenilor pe care ii cunoasc, asa sunt eu, sunt IOANA.

Dar, in cele din urma nu ma deosebesc atat de tare de ceilalti, incat sa pot spune : cuvantul meu are ceva de “mentionat” si este mai bun si mai important decat al tau. Nu pot, nu m-am gandit niciodata ca as fi putut sa o fac si nici nu o voi face, ma voi rezuma la a ramane un OM echilibrat, pozitiv, cu credinta.

Cu toate acestea nu pot sa nu ma opresc din a imi explica cat de mult doare o minciuna provenita de la cineva caruia ii daruiesti timpul tau. Doare chiar mai tare decat daca m-as minti singura, doare pentru ca imi dau seama ca nu apreciat nimic din cate i-am oferit, sau din cate m-am straduit sa ii ofer pentru a-I fi bine, pentru a fi fericit/a. Dar eu raman pana la urma cu dorinta si celalalt/a cu ce ramane? Ramane fara mine. Nu cred ca deranjeaza atat de tare, il/o va oblige sa isi gaseasca pe altcineva, si, cum spuneam nu e deloc greu sa gasesti pe cineva, din cele 6 miliarde de oameni,e mult prea mica posibiliatea sa gasesti pe cineva atat de intelept care sa is idea seama ca nu meriti. Daca il vei intalni pe acel cineva, te va ocoli, si din intamplare tot vei da peste o alta persoana care ii va darui ce are mai pretios, timp.

Totusi sa ii dau timpului timp si o sa ma gandesc ca nu exista nimic complet gresit pe lume, nici chiar falsul adevar, absolut nimic. Dupa cum spunea tata : “nu exista nimic complet gresit pe lume, fata mea, uitandu-se la ceas. Chiar si un ceas care nu merge reuseste sa arate bine ora de doua ori pe zi.”

Si pentru ca ma cred capabila sa trec peste un mic sau mare neadevar, imi trece acum prin minte faptul ca iar a mai zburat o saptamana de multa munca, de invatat, de cunoascut noi persoane, de ascultat noi pareri, de oferit cadouri, de petrecut timp in liniste, de dormit, de vorbit la telefon, de dor, de iubire, de noi surprise, de implementat noi concept, de analizat noi situatii, de spus rugaciuni, de intelegere si de sinceritate… si mai suntan atatea de mentionat, incat nu cred ca as mai cobora la urmatoarea statie, in Brasov, ci m-as duce pana in Viena, unde se opreste trenul acesta. Cine stie, poate la capatul liniei ferate, imi va mai trece un gand prin minte si ma voi urca intr-un alt tren . si in trenul acela voi cunoaste altceva, pe altcineva, altundeva si as ramane pana la capatul liniei respective, apoi as schimba iar trenul.

Dar nu se poate. Se poate intampla, dar nu vreau. Simt o dorinta mult mai mare sa revin in orasul de munte in care m-am format, in care m-am indragostit prima data, in care am invatat sa merg pe drumul cel bun, sa inot prin probleme, sa zbor pe aripile iubirii, sa ma inalt pana la cel mai inalt nivel, pentru ca in secunda urmatoare sa imi dau drumul si sa simt cum forta gravitationala ma trage in jos, in care am alunecat pe lante line si prapastii adanci, in care mi-am facut prieteni, amici si cunoastiinte, in care am intalnit multe personae care m-au invatat ce inseamana sacrificial, bunul simt, credinta, educatia, care mi-au descoperit multe dintre trasaturi. Pentru loc, timp, amintiri si mai ales pentru acele personae merita sa franez trenul si sa spun STOP.

Daca ar fi fost mama langa mine si ar fi stiu ce mi-a trecut prin minte mi-ar fi spus ca “Vei reusi sa intelegi lucrurile simple numai dupa ce te-ai incurcat in cele complicate. Poate ca intr-o zi vei putea sa inversezi .” Sau poate ca nu o voi face. Poate ca e mai interesant sa stii ca esti calit, dupa ce ai trecut prin greu, prin insuportabil, printre lacrimi, printer doruri, printre minciuni, caci de aici incepusem. De asemenea as vrea sa ma retrag intr-un varf de munte, mai aproape de Farmaciile lui Dumnezeu, de padurile lui, de aerul pur, de liniste, de odihna, de lectura neintrerupta, de iubire pura, de cer, de stele, de nori, de ploaie, de soare, de adevar.

O fetita ce statea pe scaunul aflat in diagonala cu al meu, vine langa mine si ma intreba : “hey, dar de ce stai mai mult de jumatate de ora cu ochii in calculator? Pe tine nu te-a invatat mama ta ca nu e bine?!”. Nu vroiam sa o dezamagesc spunandu-I ca mama nu ma cearta pentru asemenea lucruri, si am ales sa ii spun ca lucrez pentru un proiect personal, adaug putin cate putin. Apoi merge la “vecina”din tren aflata pe un scaun parallel cu al meu si o trage de maneca si ii spune: “hey, de ce dormi? Nu stii ca inca nu e ora 10.” Biata doamna isi scoate castile din urechi si ii zambeste. Fetita aceea trezea la viata cu intrebari atat de simple, cu informatii atat de simple, stiute de multi, insa respectate de foarte putini. Am avut de invatat si de la ea cate ceva. E bine sa nu te departeza de esenta, ar putea sa te coste prea scump.

Ea, feita cobora la Brasov sic and i-am spus ca si eu cobor in aceeasi statie cu ea, imi ia trolerul gol si fuge cu el catre usa, parintii incearca sa o scuze in fata mea, insa ii linistesc, pentru mine era o bucurie sa vad ca cineva vrea cu atata ardoare sa ajung acasa.

Deci nu am mai continuat calataria pana la capatul liniilor, ci am coborat in Gara Brasov. Acolo, pe peronul aglomerat ma astepta un buchet de flori, de data asta unul rosu de allele, iar in spatele lui era B., dragul meu B. cat imi fusese dor de el, desi trecusera doar 53 de ore si 13 minute de cand nu ne imbratisasem. Mi-a oferit florile, m-a sarutat usor, apoi m-a rugat sa ii las lui trolerul. Trecerea acestuia de la mine catre el, nu mi-a lasat mana goala, ci m-a facut sa strang ceva moale si catifelat… era o inima de plus care la o simpla apasare imi declara ca ma iubeste. Parasim peronul, iesim din Gara, traversam strada si ne urcam in masina, dam drumul melodiei nostre tare, pornim catre aparatmentul meu, deschid fereastra si inspire aer proaspat de munte si de iubire.

Ajung acasa, ii multumesc ca m-a asteptat, stam vreo ora si povestim, apoi ne luam la revedere cu promisiunea ca maine o sa petrecem o zi la sky, sau cel putin o jumatate de zi, cateva ore, cateva clipe doar pentru noi doi, pentru ca dimineata imi este ocupata cu propunerea unei dezbatere si convingerea celeilalte parti de importanta acesteia.

Intru la dus.

Imi propun sa continui ceea ce am inceput cateva ore mai devreme, si anume sa ma descarc scriind. Uite asa stau cu castile in ureche, ascultand un radio cu muzica relaxanta si cu mainiele tastand pe tastatura laptopului la prima treime a primei ore din ziua a lui martie, 11. Pun un mic punct. Sau mai bine pun trei puncte, motivand astfel continuarea.

fragment din Dorinte, iubire, libertate, energie, inspiratie, revelatie de Ioana Bogdan

shopping de lecții de viață.

O zi a vacantei de dupa sesiunea care nu a fost atat de infioratoare pe cat ma asteptam m-a facut sa ma bucur mai mult de faptul ca sunt sanatoasa, lipsita de probleme, de griji apasatoare.

Eram acasa la ai mei. Hotarasem ca dupa cele 17 examene sa iau o pauza si sa ma cufund in lectura. In primele zile ale sesiunii m-am delectat cu Jurnal de Oana Pelea, apoi cu viata de licean descrisa de Bajenaru in cartea "Cismigiu & Company". M-am relaxat, m-am simtit atat de implinita realizand ceea ce imi doream.

In a treia zi, la indemnul unei persoane dragi m-am apucat sa citesc "Cuvinte care elibereaza"Marie Cardinal, roman al unei psihanalize care mi-a demonstrat cat este de important sa ai o minte lucida, un spirit echilibrat si mai ales o gandire pozitiva.

Ajungand pe la jumatatea cartii, am fost intrerupata de draga mea mama, care mi-a sugerat sa facem niste cumparaturi. Bucuroasa ca vom petrece mai mult timp impreuna am acceptat imediat propunerea.

In jumatate de ora eram gata de plecare, cand tata ne-a dat un telefon in care se oferea sa ne acompanieze. Eram in sfarsit alaturi de ei doi, dupa, mai bine ne 2 luni de cand nu ne vazusem

In urmatoarele 10 minute soseste tata, ne urcam in masina si pornim.

Nu a durat mai mult de o trei sferturi de ora pana cand am ajuns la acel magazin. Era o zi din mijlocul saptamanii, asa ca nu era plin. Ne uitam dupa obiectele cautate, cand, un domn foarte dragut, ce facea parte din personalul de acolo, s-a oferit sa ne ajute, aratandu-ne unde sunt cele mai de calitate produse, unde putem gasi reduceri, unde raportul calitate/ pret e cel mai avantajos. Decidem sa ii acordam increderea si ne lasam pe mana dansului. Nu dupa mult timp, ne soptim ca am facut o alegere excelenta.

Din vorba in vorba, eu simt ca mi se desprinde parul din coc. ii dau drumul, si el se intinde, apoi il strang grabita pentru ca am fost anuntata ca a fost gasit un mobilier pe gusturile noastre. Dommul se uita la mine, imi zambeste si imi spune: de ce iti tii ascuns parul?! e atat de frumos si sanatos. Ii explic ca imi e mult mai comod sa il stiu prins.

Imediat dupa aceea imi spune ca el si-ar mai dori sa aiba podoaba capilara, insa din pacate nu mai este posibil. Ii explic ca exista foarte multe tratamente, produse care stimuleaza cresterea firului de par, insa cu o voce trista, dar cu un zambet natural imi spune: am incercat orice, insa faptul ca am stat in coma 57 de zile m-a facut sa devin alt om atat spiritual, cat si fizic. Sunt profund dezorientata. nu stiu cum sa il privesc, ce sa ii spun. las tacerea sa se astearna intre noi. Dansul, la fel de plin de viata ca atunci cand am intrat in magazin, imi spune ca TOATE SE INTAMPLA CU UN SENS, ca in cazul in care nu ar fi fost internat in acel spital, nu s-ar fi putut indragosti si nu ar fi putut cunoaste o persoana, precum este viitoare lui sotie.

Ei, o simpla zi, aparent vorbi, s-a transformat intr-o alta lectie de viata!

fragment din Dorinte, iubire, libertate, energie, inspiratie, revelatie de Ioana Bogdan

Iubesc Brasovul!

Asezare echilibrata la poalele Tampei, oras plin de caldura, frumusete, in care s-a dezvoltat un mozaic cultural de o impresionanta grandoare, sprijinit de munti falnici, asezari armonioase, peisaj caracterizat de candoare, fericire, armonie. Totul invelit sta intr-o padura verde in anotimpurile calde, multicolora toamna sau chiar moncroma in perioada iernii...

Este orasul in care dormi fericit...

Este orasul care raspândeste vibratii de iubire...

Este orasul care stiie ca suntem aici în trecere.

Este orasul in care ne infrumusetam relatiile!

Este orasul in care putem profita de oportunitati.

Este orasul care ne asculta inima.

Este orasul care ne transmite sa fim încrezator în viata.

Este orasul care ne pretinde asa de putin...

Este orasul caruia ii ajunge ca vreau sa ii fii prieten.

Este orasul care merita sa primeasca titlul de

‘Capitala Verde a Romaniei’ 2010 propus aici.

curiozitati...?!

Daca fiecare zodie ar purta pe spate un semn de circulatie, care ar fi acesta?

Berbec - Oprirea si stationarea interzise.
Taur - Drum ingustat. Depasirea interzisa.
Gemeni - Punct de informare turistica.
Rac - Puneti-va centura de siguranta
Leu - Drum cu prioritate.
Fecioara - Intoarcerea interzisa!
Balanta - Intersectie nesemaforizata.
Scorpion - Atentie! Succesiune de curbe deosebit de periculoase.
Sagetator - Sfarsitul tuturor restrictiilor.
Capricorn - Limitare de viteza.
Varsator - Parcare cu plata. Timp limitat 1 h.
Pesti - Drum alunecos si cu denivelari.

De cati …este nevoie ca sa schimbi un bec?

Berbeci. Nu te mai intreba, deja l-au schimbat!
Taurii. Se gandesc intotdeauna la toate, asa ca folosesc becuri care nu trebuiesc schimbate.
Gemeni. Este nevoie de cel putin doi care sa scoata din functiune vechiul bec, doi care sa cumpere unul nou, doi care sa scrie o carte despre asta si inca doi care sa discute intr-un show sau pe un forum despre bec.
Raci. Mama lor il va schimba pentru ei. Iar daca ea nu este prin preajma, atunci vor aprinde o lumanare. Dumnezeu este intotdeauna alaturi de ei.
Lei. De nici unul. Echipa de profesionisti pe care o au mereu in preajma il va schimba pentru ei.
Fecioare. De obicei una este de ajuns. Oricum, va curata priza in prealabil, va citi informatiile destinate utilizatorului si garantiile becului.
Balante. Pai, de cel putin doua pentru a cumpara becul si de alte cateva pentru a cumpara accesoriile necesare pentru schimbarea becului si poate alte cateva pentru a duce becul inapoi daca este defect.
Scorpioni. Pentru Scorpioni becul nu se schimba. El se transforma. Doar apasa pe un buton si activezi alt bec. Dar de ce intrebi? Esti de la o agentie de asigurari?
Sagetatori. Ei nu schimba becuri, dar te pot invata pe tine cum sa faci acest lucru.
Capricorni. Capricornul este ocupat momentan. Secretara va va raspunde mai tarziu.
Varsatori. Varsatorii nu trebuie sa schimbe becuri. Pot inventa unele mai bune.
Pesti. O Doamne, nu stiu. Dar becul se va schimba singur, daca asta este dorinta Domnului.

Generale

Berbec. Sincer, dinamic si direct, Berbecul nu e genul de om care sa se cantoneze in sabloane. Berbecul e spaima chelnerilor, a mecanicilor, a croitoreselor. .. ce mai! – a tuturor celor ce lucreaza in servicii, fiindca e obsedat de faptul ca trebuie sa fie servit pe loc si impecabil.
“SUNT PE FUGA”

Taur. Taurul e un semn solid, perseverent si de incredere. Dar se ataseaza atat de tare de lucruri, persoane si idei, incat ajunge, obligatoriu, sa faca fixatii. Taurul poate deveni periculos daca isi canalizeaza forta pe fagasul fanatismului (exemple – Hitler si Marx).
“CE-I AL MEU, E-AL MEU”

Gemeni. Cei mai vioi si mai adaptabili copii ai Zodiacului, Gemenii, sunt si cei mai lipsiti de obsesii si de manii. Cu ei, nimic nu e batut in cuie. Atragatori ca niste fluturi si la fel de greu de prins, Gemenii deranjeaza adesea tocmai prin lipsa reperelor fixe.
“NU TE ENERVA”

Rac. Racul fiind un diplomat, este dificil sa-ti dai seama cat de greu poate fi scos dintr-ale lui. Racul are toane si schimbari de dispozitie si poate fi superstitios, sensibil la fazele Lunii, etc. Dar, fiindca este discret si abil, obsesiile lui sunt rareori suparatoare pentru cei din jur.
“O REZOLVAM NOI”

Leu. Leul are, intr-adevar, o mare fixatie: propria-i persoana. Dac-ar fi dupa el, chiar si Soarele ar trebui sa se invarta in jurul lui! Reactioneaza foarte prompt si violent cand sunt jigniti, inselati sau subapreciati.
“NU-S FRUMOS?”

Fecioara. La cate manii (mai mici sau mai mari) are, Fecioara s-ar mai putea numi si “zodia micilor maniaci”. La cate manii (mai mici sau mai mari) are, Fecioara s-ar mai putea numi si “zodia micilor maniaci”. Cu cat imbatraneste, cu atat devine mai tipicara si mai pisaloaga. I se iarta insa multe, fiindca e inteligenta, practica, harnica si devotata.
“SA ANALIZAM”

Balanta. Balanta e un semn profund relational – pentru ea conteaza enorm sa fie placuta si acceptata de ceilalti. Maniile ei cele mai frecvente tin de nevoia de armonie: “face urat” daca-i e tulburata pacea interioara, daca ii strici ambianta sau daca o agresezi cu zgomote disonante, culori tipatoare ori cu manifestari de prost-gust.
“NU SUNT SIGUR…”

Scorpion. La capitolul obsesii si frustrari, Scorpionul detine suprematia. Este cel mai framantat si suspicios semn din zodiac. Daca i-ai gresit, nu te amagi crezand ca va uita. Nu uita niciodata si ti-o plateste cand ti-e lumea mai draga.
“MA TEM DE TRADARE”

Sagetator. Entuziast si optimist, Sagetatorul e un adaptabil care nu prea face fixatii. Daca-i spui ca e snob, se supara, pretinzand ca e doar modern si sociabil.
“CU MINE VORBESTI?”

Capricorn. Introvertit, incapatanat si suspicios, Capricornul are multe complexe, dar le ascunde cu diplomatie. Daca il jignesti sau ii strici planurile nu uita si nu iarta. Nu are simtul umorului si nu e maleabil.
” ASCULTA-MA PE MINE”

Varsator. Originalul” zodiacului, Varsatorul, e plin de contradictii si paradoxuri. Independent si incapatanat, se enerveaza instantaneu cand e contrazis sau nu e lasat sa faca ce vrea. Din fericire, ii trece repede. Iar oamenii il iubesc, fiindca e prietenos, saritor, optimist si ii contamineaza cu entuziasmul lui uneori atat de copilaros.
“ITI SPUN DREPT…”

Pesti. Enigmatici, evazivi, irationali si impredictibili, Pestii sunt cei mai derutanti produsi ai zodiacului. Avand o viziune global-intuitiva a lucrurilor, se enerveaza sau se inchid in sine cand li se cer explicatii si argumente logice.
“DEPINDE…”

niciodata nu las pe maine dragostea!

Inca nu imi vine a crede ca vom petrece al doilea Craciun impreuna! E minunat sa stiu ca inca te am aproape. Si eu mai minunat faptul ca, spre deosebire de anul trecut cand eram la inceput, acum, in ciuda faptului ca ne stim defectele, calitatile, trairile, simtamintele, suntem mult mai uniti, mult mai unul pentru altul.

Ca de obicei reusesti sa ma uimesti in fiecare zi, asa in felul tau placut, copilaros, matur, decent, plin de iubire. Astazi a fost diferit, mi-ai pregatit camera foto si te-ai prezentat la usa casei mele. Mi-ai spus ca imi lasi 10 minute sa ma pregatesc pentru ca un loc special ne asteapta.

Mi-a luat mai putin de cinci minute. mai mult a durat imbratisarea noastra de 6 minute.

Am coborat scarile tinandu-ne de mana. am alergat prin zapada pana la masina, am "dezvelit-o" si am plecat. Acolo ma astepta o lume de basm. Copaci albi, case din sticla. Basm. Lumea mea de cristal in care toata lumea imi spune ca ma cufund. Era perfect. Este si va fi atat timp cat voi fi alaturi de tine.

Imi asez parul neasculator si vii pe la spatele meu, ma iei in brate si imi oferi o floare. In cealalta mana aveai un cadou. M-ai surprins. Aveai cadoul pe care mi-l doream de atat de mult timp. Il ai mereu langa tine si mereu il pregastesti pentru mine. Timpul tau pretios.

... si pentru ca stii mereu sa ma arunci in al 17-lea cer, mi-ai mai daruit un colier sooperb, pe care l-ai adus din China cu mare grija.

Iti multumesc! Si eu iti ofer cadoul adus cu atata iubire din capitala.

fragment din Dorinte, iubire, libertate, energie, inspiratie, revelatie de Ioana Bogdan

Mais qui sans amour existe ?

CEI 3 ''MOSNEGI''

O femeie iese din casã si vede 3 mosnegi cu barbã albã stând în fata casei.

Nu-i cunostea dar, vazându-i supãrati, îi invita în casã sã manânce ceva.

"Sotul tãu este acasã?" – întreabã ei.



"Nu, este iesit."
"Atunci nu putem intra" – replicã ei.
Seara, când sotul se întoarce acasã, ea îi povesteste despre cei trei mosnegi.
"Du-te, spune-le cã am venit si pofteste-i înãuntru."
Femeia se duce si îi invitã.
'Nu putem intra toti în casã', replicã ei.



'Cum asa?' întreabã ea.
Unul dintre mosnegi îi explicã. 'Eu sunt BUNÃSTARE, el este SUCCES iar celãlalt este IUBIRE.
Acum du-te si întreabã-l pe sotul tãu care dintre noi sã vina în casã.'



Femeia intrã în casã si îi spune sotului, care se bucurã. 'Ce bine!! In acest caz invitã-l pe BUNÃSTARE sã ne umple casa cu bunãstare!'

Sotia nu a fost de acord. "De ce sã nu-l invitãm pe SUCCES?"

Nora îi asculta dintr-un colt al casei. 'N-ar fi mai bine sã-l invitãm pe IUBIRE? Casa noastrã ar fi atunci plinã de iubire!' – a sugerat nora.

'Hai sã ne ghidãm dupã sfatul norei' îi zice sotul sotiei.
'Du-te afarã si invitã-l pe IUBIRE sã ne fie oaspete.'
Femeia iese afarã si întreabã: "Care dintre voi este IUBIRE? Pe el îl invitãm sã ne fie oaspete.."
IUBIRE porneste înspre casã. Odatã cu el se pornesc în urma lui si ceilalti doi. Surprinsã femeia întreabã: "L-am invitat doar pe IUBIRE. Cum de veniþi si voi cu el?"
Cei trei mosnegi replicarã: 'Dacã l-ai fi invitat pe BUNÃSTARE sau pe SUCCES, ceilalti ar fi rãmas pe loc, dar de vreme ce l-ai invitat pe IUBIRE, unde merge el mergem si noi. Unde este IUBIRE este si BUNÃSTARE si SUCCES!!!!!!'




DORINTA MEA PENTRU TINE….

Unde este durere, îti doresc pace si fericire.
Unde sunt îndoieli personale, îti doresc reînnoirea încrederii în abilitatea ta de-a trece peste greutãti.
Unde este obosealã sau blazare, îti doresc întelegere, rãbdare si puteri reînnoite..
Unde este fricã, îti doresc iubire si curaj.

Ai de ales din douã variante:
1. Sã închizi acest mesaj.
2. Sã inviti la iubire împãrtãsind acest mesaj cu toti care îti sunt dragi.

Sper ca vei alege . Eu am fãcut-o.

prietenii

A doua zi a saptamanii. E marti... si eu abia astept sa vina ziua de joi sa ma refugiez pe ale mele taramuri dragi. Oups, am gresit o sa ma refugiez incepand cu ziua de vienri, pentru ca mai am o "afacere" incheiat vineri.

...si e dimineata devreme. ploua cu galeata, chiar ma gandesc daca umbrela mea incolora o sa suporte atata presiune ... pe de o parte simt teama, dar pe de o parte stiu ca dupa o asemena furtuna, soarele ca iesi mult mai increzator.

...si imi deschid computer-ul

...si imi deschid mail-ul

...si le citesc pe cele mai importante

...si il curat de cele care nu fac altceva decar sa deranjeze linistea diminetii\

... si gasesc un mesaj de la tine prietena mea draga cu titlul : ":(, >:D<" dupa cum l-am vazut stiam ca ai trecut/treci prin ceva nemultumitor. in plus imi trimiti si o melodie care ti-a adus aminte sau mai bine spus care iti aminteste de ceea prin ce ai trecut cu titlul "ï'm here". Imi spui ca ai o stare foarte nasoala si ca ai nevoie de mine.

...si imi vine sa te sun, dar stiu ca este mult prea devreme si as putea sa te trezesc

...si ma gandesc sa iti dau un replay mesajului

...si imi vine o alta idee, sa iti fac un cadou virtual, cum iti faceam de obicei cand nu eram langa tine fizic, dar care te multumea,iar uneori chiar te emotiona. asta am decis sa fac.

... si la carpa cu care eram pregatita de sterg praful si aspiratorul il dau la o parte si ma gandesc ca ar fi mult mai usor sa fiu chiar langa tine, dar nu am cum, ma repet, fizic.

...si iti raspund: pai si mie imi vine imi vine sa plang. stiu ca acest raspuns nu este cel pe care il asteptai si nu este, nicidecum cel pe care ma caracterizeaza incerc un altul.

...si cuvintele curg din suflet pentru suflet >:D<

Draga mea,

Tinand cont de faptul ca am trecut (noi 2) pe drumul nostru, cand intersectat, cand ramificat,cand centripet, cand centrifug, prin multe, multe locuri cu oameni care ne-au iubit, ne-au rasfatat, ne-au placut, ne-au felicitat, ne-au vorbit de rau, ne-au certat, ne-au speriat, ne-au facut rau, ne-au ranit tare

... si tinand cont de faptul ca inca suntem vii si ca inca speram sa fim la fel de fericite asa cum credeam sau poate chiar eram odata, inca mai avem speranta, inca mai ne putem dori mai mult decat ieri si mai putin decat maine.... inca mai putem face ceva

...si tinand cont de faptul ca tocmai a fost aniversarea ta, iar tu ai fost in gandurile multor persoane (peste 100) pe data de 19, te rog sa incerci sa nu te complaci pentru mai mult de 2 minute si 43 de secunde (cat dureaza melodia pe care mi-ai trimis-o) in starea de tristete, pentru ca, dupa cum tu insasi ai vazut nimeni nu vrea asta pentru tine si imi dau seama ca nici tu, SooPeR-WOMAN ! ! !

...si tinand cont ca gropitele tale minunate se vad doar cand zambesti

...si tinand cont de faptul ca orice fiinta este minunata atunci cand zambeste, te rog sa nu uiti de toate planurile tale, de toate lucrurile materiale si nu numai pe care stiu ca le vei obtine intr-o zi, in schimbul sacrificilor pe care la faci acum.

...si tinand cont ca esti una dintre cele mai apropiate prietene dintre putinele ale mele te rog sa nu uiti niciodata ca "Fericirea nu este o destinaţie, nu există un moment, un punct al fericirii de atins. Adevărata fericire constă în optimism.""

http://www.youtube.com/watch?v=tXDMX6CsXsg

je ne peux pas rennoncer a un amitie, parce que l'ámitie'est pour toujours.

As vrea sa incep aceasta postare cu : "draga mea" sau "dragul meu", insa nu pot pentru ca toti mi-ati fost foarte dragi. Asa este ... acum scriu pentru voi, pentru ca in momentul de fata sunteti cei alaturi de care mi-am petrecut atata vreme, mai mult de 1460 de zile. Am crescut impreuna, ne-am maturizat, am invatat unii de la altii. I-am criticat pe cei care consideram noi ca o merita, le-am povestit apasarile noastre sufletesti celor de incredere, ne-am petrecut timpul liber impreuna, am vizitat tari din cele mai diverse, am cunoscut oameni noi, ne-am imprietenit usor, am plans pe umarul unui dintre noi cand am simtit nevoia, am sfatuit, am mers la teatru, opera sau la orice tip de spectacol impreuna intr-un numar mai mic sau mai mare...

Consider ca, intr-adevar am fost prieteni.

Azi am inceput o perioada noua a vietii mele, m-am familiarizat cu noii colegi, insa pentru nimic in lume nu i-as schimba cu voi! Ati fost unici in felul vostru. Pentru mine ati reprezentat cei alaturi de care am evoluat atat din punct de vedere spiritual cat si intelectual. Ati fost, sunteti si veti fi, cei mai dragi colegi pe care cineva ii poate avea de-a lungul celei mai fericite perioade de studiu. Tot astazi am intampinat si dificultati si mi se parea atat de greu sa tin in mine totul. Nu puteam povesti noilor mei prieteni, pentru ca puntea increderii nu se cladise intre noi.Cu toate aceste sunt sigur ca ea va avea baze solide deoarece zambetele lor si blandetea vocii imi inspirau acest lucru. Astazi, mai mult ca pana acum mi s-a facut tare dor de voi. Sunt sigura ca unii va veti intreba, alti veti tresari, alti veti vrea sa imi sariti in ajutor, si vor exista si persoane care nu vor voi sa se incarce cu problemele mele. Nu ii judec. Dupa cum am mai spus, fiecare isi vede de viata si de propriul interes.

Lasand la o parte aceste aspecte,as vrea sa revad in acest anotimp al vietii cel in care studiati si descoperiti lumea, cat mai curand si cu rezultate pe masura muncii voastre.

Am toata certitudinea ca data de 04.10.2010 va ramane o clipa de neuitat in eternitatea vietii, intrucat ai inceput o etapa foarte importanta din viata ta... profii mei de la farmacie imi ziceau "poate cea mai frumoasa perioada de studiu, dar si printre cele mai grele".

Va doresc sa va ajute Dumnezeu sa terminati cu bine ceea ce ati inceput, sa profitati de fiecare moment, sa aveti parte de persoane pe care sa le puteti numi "prieteni adevarati" si sa nu uitati ca la urma urmei, ceea ce conteaza este ca voi sa fiti fericiti. Asadar sa luptati pentru fericirea voastra si sa aveti grija de ea! Va urez mult spor in ceea ce veti face si totodata mult noroc! ... i Inca ceva mereu veti gasi un prieten in mine, asa ca nu ezitati sa ma contactezi!

Va pup si va imbratisez pe fiecare in parte!

Sa auzim numai de bine!

Cu mare drag JoJ

nu-mi pasa cum sunt etichetata,atata vreme cat stiu cine sunt!

Mi-aduc aminte fiecare vorba. Vorbea atat de frumos si clar. Din intamplare rostise cateva cuvinte care au lasat-o sa se gandeasca asupra unui fapt. Cu ceva timp in urma isi ajutase un prieten. din motive obiective ea, il rugase la randul ei sa se tina de promisiunea facute in momentul de intr-ajutorare. toate au decurs asa cum ar fi fost normal, pana sa auda acele vorbe. O dureau. Nu pentru ca descoperea ca cei care se numesc prieteni mai ca nu exista, insa pentru faptul ca acea mana de ajutor a plasat-o de partea inculpatilor. acum  o vreme intalnise aceeasi ecuatie: ajuta, lasa timpul sa isi joace rolul, astepta, si dorea ca la un moment dat serviciul sa ii fie returnat. parcugea aceleasi etape, doar persoanele se schimbau. desi matematica nu a reprezentat aproape niciodata o dificultate, de data aceasta imposibilitatea rezolvarii acelei operatii matematice o rastalmacea. 

cu ce gresea?

ar fi trebuit sa refuze sa isi indrepte privirea spre persoana?

ar fi trebuit sa fie mai indulgenta in ceea ce privea asteptarea?

ar fi trebuit sa se puna in locul Eleonorei care refuza sa pleci din gara in care trenurile nu mai soseu , in care speranta era unica ce mai facea ceasul ale carui limbi  stagnau sa porneasca? 

ar fi trebuit sa treaca cu vederea?

Ea gresea, insa niciunul dintre cei ce se aflau in tabara adversa nu ii explica unde. Probabil erau cuprinsi de un egoism acerb ce nu le permitea sa incerce o firava empatie. Fapt ce demostreaza ca tragismul umanitatii incepe sa  atinga si cele mai unite comunitati.

Sau exista si posibiliatea in care ea nu era vinovata. a vrut sa ajute si a fost judecata, criticata. 

Oare niciunul dintre cei care o declara vinovata in ciuda inculpabilitatii nu ii va putea explica? 

Cunostea multe tipuri de persoane. Imediat recunostea acel protocol al pluralurilor politicoase si o deranja sa vada atat de multa fatarnicie. suferea, din nou, doar ca, si de data asta pentru cei ce il utilizau. acestia nu stiau sau nu vroiau sa arate ca viata omeneasca se imparte in doua: una care se afla in societate si-n lume si una regasita in afara societatii si mai presus de lume.  De fiecare data cand vedea asa ceva simtea cum i se taie respiratia.

Oare merita cineva care abuza nu numai de bunatatea ei ci si de timpul atat de pretios sa mai fie "re-" ajutat?

      ce este mai important...

sa fii prietenos sau sa ai prieteni?

sa fii bun sau sa ai bunuri?

sa fii darnic sau sa primesti daruri?

sa fii sau sa ai? 

Cunostea ca o parte dintre oameni se conjuga cu verbul "a avea" , cealalta parte se conjuga  cu verbul "a fi". Din pacate nu exista un raport egal intre cele doua. in plus existau persoane pentru care "a avea " cantarea mai mult decat "a fi". Ea isi dorea sa rastoare clasamentul , insa exceptiile exista dar raman, totusi, o minoritate. Asa era ea, traia pentru a sti, pentru a afla, nu era robul obiectelor si nici al materiei. Orizontul ei nu era marginit de obiecte ca de un parapet.Nu suferea de incurabila orbie spirituala. 

In cele din urma se instala frica de a mai ajuta. nu pentru ca ar putea iesi in pierdere, ci pentru ca ar fi, din nou, criticata. Si-ar fi dorit ca acele persoane sa aiba curajul sa ii spuna in fata ceea ii nemultumea, sa fie curajosi, sa se pretuiasca mai mult, sa apere valoare si sa nu mai incerce sa devina simboluri ale non-valorii.

In timp ce se descarca scriind primeste un sms "nu-mi pasa cum sunt etichetat,atata vreme cat stiu cine sunt!"

Zambeste si primeste acest mesaj drept raspuns la toate framantarile sale. Scapase de raceala oamenilor aparent vindecati. Era fericita pentru ca reconciliase logistikan-ul cu prietenia si intelepciunea. gasise armonia. 

fragment din Dorinte, iubire, libertate, energie, inspiratie, revelatie de Ioana Bogdan

 

always remember

te simti fericita, implinita, recunoscatoare. te afli in mijlocul verii. pretutindeni simti aerul racoros de munte. zambesti. te plimbi. te lasi invaluita de armonia proaspata din jur, te relaxezi si te linistesti. si zambesti iarasi, gandindu-te cat de isteata ai fost pentru ca ai luat cu tine pe cei mai buni prieteni.

la un moment dat va opriti la un pahar de voie buna. dupa prima inghititura te infiori. va curpinde o energie tainica pentru ca , la urma urmei, gustati din bauturile voastre preferate. totusi parca ati vrea sa prfitati mai mult de vacanta. parca ceva nu e complet. hotarati sa va aruncati in ... cer.

va ridicati de la masuta voastra si purcedeti cu pasi vioi spre cea mai apropiata zona verde pentru a va destinde. va intinde-ti pe spate, pe pajiste, departe de zumzetul orasului, si lasati cerul sa coboare peste voi. Sa va cuprinda, sa va patrunda prin toti porii, pana simtiti ca ametiti. stati si va aduceti aminte de cele mai haioase momente, de cat de mult timp ati petrecut sau nu impreuna.si va e dor.

Inchizi ochii si adormi. probabil din cauza muzicii polifonice, a padurii, a serii. te trezesti. inca nu te poti gandi la nimic. Simti ca iti lipseste ceva sau mai bine spus, cineva. te ridici in picioare si vezi ca din cei apropiati tie, lipseste cineva.

acum treci prin stari din cele mai diversificate. simti frig in suflet. simti ca nu poti sa mai visezi, ca timpul s-a oprit, in loc sa curga repede pentru ca tu sa treci cat mai curand peste situatia asta neprevazuta. plangi. ai vrea sa fii altcineva sau sa ramai tu, insa cu un pas in viitor. Desi te afli in aceasta stare, reusesti sa constintizezi ca este imposibil acest lucru. Te doare. Suferi. acum parca iti doresti sa intorci timpul inapoi, sa petreceti mai mult timp impreuna.

Iei o decizie in graba. Vrei sa ti-l amintesti asa cum l-ai intalnit pentru ultima data. Chiar daca e greu, e indicat sa asculti vocea ta interioara :

asa cum zdrobirea unui trandafir produce un parfum delicat, la fel si greutatile vietii scor la suprafata tot ce e mai bun in noi. Daca lasam timpurule grele sa ne transforme, acestea vor scoate la iveala calitati ca dragostea aproapelui, sensibilitate, compasiune, umilinta si apropiere sufleteasca de cei dragi.

mult curaj! de acum ai un prieten care va fii mereu alauri de tine pentru ca e inger!

te imbratisez, draga mea prietena B.

fragment din Dorinte, iubire, libertate, energie, inspiratie, revelatie de Ioana Bogdan

vorbeste cu tine !

casa sufletelui meu, o zi in care ai nevoie de un sfat,

                                                       Draga mea,

Te-ai gandit vreodata cum ar fi sa exista cineva care sa aiba raspunsuri la intrebarile tale? Sa existe o persoana care sa aiba mereu sfaturi la indemana, dintre cele mai potrivite pentru tine? Cu siguranta nu exista, sau cel putin nu e pregatit sa iasa in lume. Totusi trebuie sa existe ceva sau mai bine spus cineva cu care sa poti avea o discutie serioasa si reusita asupra framantarilor ce te curpind. Se numeste suflet, inima,conștiință, cuget, gândire, spirit sau cum vrei sa ii spui.

Pentru ca treci printr-o framantare, singura solutie va fi aceea de a purta o discutie cu tine. Ai nevoie de un timp al tau. Numai al tau. Pentru a-ti ordona gandurile, dar mai ales sentimentele. Cunosc foarte bine prin ceea ce ai trecut, de aceea vreau sa fii fericita. E, din punctul meu de vedere, cel mai important lucru. A fi fericita cu adevarat. 

Cunoaste-te...

   Respecta-te...

       Iubeste-te... 

Trebuie sa incerci sa te pui pe primul loc. Nu as vrea sa sune a egoism, insa doar fiind impacata cu tine, vei reusi sa ii impaci si pe cei dragi tie.

Trebuie sa te simti libera mai ales in aceasta perioada a vietii tale. Daza te simti astfel, inseamna ca stii ce te face sa iti intinzi aripile, dar si ce anume te determina sa ti le  strangi. E nevoie sa fii libera cu adevarat. Consider ca sta in firea noastra sa renuntam a zbura si socotesc ca este una dintre cele mai mari rele, de care noi, oamenii, suntem responsabili. Cred ca o facem pentru siguranta uneori, pentru a-i face omului de langa noi pe plac, iar, alteori pentru a nu ne strica imaginea in fata lumii. In aceste clipe punem calus vocii interioare si stabilim limite din ce in ce mai riguroase. Daca la inceput ne ferim sa avem idei, cu timpul vom ajunge sa le pierdem. Oare nu este o cale  pentru a trai o viata nemultumitoare?! Oare nu ne vom transforma? Nu vom deveni o alta persoana? Una lipsita de unicitate, de originalitate, de libertate?

Sunt multi aceia care lasa viata sa treaca pe langa ei, insa tu, draga mea prietena, nu te regasesti printre ei. Si nici nu trebuie. Tu inca mai ai nevoia de a fi libera... eliberata de anumite franghii psihologice.. nu uita ca viata merita traita, in sensul in care tu iei propiile decizii. Nu trebuie sa te lasi in voia sortii pentru ca in acest fel viata ti-ar fi controlata. Trebuie sa lupti pana la capat. sa simti aceasta libertate si sa-ti asumi responsabilitati.  Stiu, din propia experienta ca nu exista nicio scuza destul de buna pentru a evita asumarea respunsabilitatii de a-ti trai viata.

Apreciez ca depasesti o ultima bariera care te obliga sa te plangi, sa eviti, sa dai vina pe altii, si mai apreciez si faptul ca o depasesti foarte bine. Schimbarile nu sunt intotdeaunua usoare, dar sentimentul de libertate pe care il ai dupa ce scapi de aceste reguli restrictive vei analiza ca a meritat efortul. 

Clipa in care iti vei exprima sincer sentimentele, trairile , modul de a aborda o problema ascunsa, o framantare din relatie, atunci vei putea spune ca esti pe drumul cel bun spre libertate, iubire, spre fericire.

Paseste cu mult curaj spre  drumul " libertatea din tine"si ... Nu uita ca indiferent cat de mult sau putin am reusit sa mai comunicam in ultima perioada sunt mereu alaturi de tine cu gandul si cu inima. Astept sa ne revedem fericite cu adevarat!

Te imbratisez! A ta veche prietena.

fragment  din Dorinte, iubire, libertate, energie, inspiratie, revelatie de Ioana Bogdan

 

fara cuvinte.

Pentru ca nu puteau sta despartiti pentru multe vreme, hotarasc sa se intalneasca. Se inatalnesc in locul atat de drag lor. Cel ce aducea, cu el, de fiecare data atat de multe amintiri. Hotarasc sa se aseze la terasa lor preferata, la o masuta aflata nu tocmai in vazul lumii. Fiecare dintre cei doi si-a comandat bauturia preferata. Ea cere o limonada colorata, iar el fresh-ul care il racorea. Au inceput sa povesteasca despre lucruri banale.

Nu peste mult timp au ajuns sa se intrebe care este sensul lor in viata. Placandu-le foarte mult sa nu recunoasca direct ceea ce ii fascina, aleg sa scrie pe un biletel raspunsul intrebarii : « care este sesul tau in viata? ». Stau sa se gandeasca pentru cateva clipe. Raspunsul fiecaruia, respectiv foaia de hartie, este oferita celuilalt. In loc sa se minuneze de sensul dar de partener, ei raman fara a schita niciun gest. Priveau unul in ochii celuilalt si cautau ceva. Un gest. O clipire altfel. O mangaiere. Asteptau in zadar.Rezultatul era unul neasteptat. 

Nimic.

Buzele vroiau sa puna intrebari, insa erau mult prea uimite si ele.Vantul, doar el dinamiza atmosfera taioasa. Nu spuneau nimic. Erau atat de surprinsi incat nu puteau sa faca absolut nimic.

Oare chiar nu se asteptau ? Oare ceea ce ochii fiecaruia dintre ei a vazut putea sa ii minuneze intr-atat ? Raspunsul  era doar niste litere ce formau cuvintele lor. Desi se gaseau intr-o zi de vara caniculara, fetele lor erau inghetate. 

Sa fi fost acest joc un fel excelent de a intretine o conversatie? Vorbind despre lucruri mai profunde decat de obicei?

Un prieten dintre ai lor i-a zarit. A trecut sa ii salute. A trebuit sa le repete de doua ori cuvantul de salut, pana ca acestia sa tresara. Intrebandu-i ce mai fac, acestia ii raspund ca tocmai au aflat un lucru incredibil, de care erau convinsi, insa care cerea cateva dovezi. Amicul isi cere scuze ca nu poate sa ai ramana cu ei, din cauze obiective si le propune sa se intalneasca intr-o alta zi a saptamanii viitoare. Cu totii cad de acord.

Se simteau in centrul universului. Uimiti, mirati, surprinsi. Incep sa povesteasca.

-Inca nu pot sa cred ca si tu ai scris acelasi lucru !

- Draga mea, sunt la fel de surprins ca si tine! sa scriem doua cuvinte e una, insa probabilitatea sa le fi scris pe aceleasi este una atat de mica.

-Totusi, s-a intalmplat. Cu siguranta este unul dintre semnele care fac parte din plan.

-Asa este! Ma simt atat de fericit!

-Si eu trec prin aceeasi stare. Sunt atat de bucuroasa ca sesnsul fiecaruia dintre noi este iubirea celuilalt. Cu siguranta ne vom duce planul  la bun sfarsit.

- Sunt atat de fericit ca te am alaturi !
- Stii ca sentimental este recirpoc.

Acesta mica discutie s-a incheiat cu o imbratisare lunga, cu un sarut pe masura si cu promisiunea ca se vor tine de plan.

fragment din Dorinte, iubire, libertate, energie, inspiratie, revelatie de Ioana Bogdan